Bilanțul instanțelor din România arată o realitate șocantă – o creștere de peste 250 % a interceptărilor din competența Curților de Apel și cu peste 90% la Judecătorii. Adică instanţele care judecă dosare fără politicieni şi membri ai Guvernului au înregistrat creşteri spectaculoase la numărul de autorizaţii pentru intercepări audio-video, în 2013, faţă de anii precedenţi. Cifrele raportului naţional pe justiţie arată că judecătorii din România au autorizat anul trecut aproape 15.000 de interceptări.
0 Comments
Dosarul întocmit de DNA în cazul Frâncu – mită la primărie are în jur de 120 de pagini. Alături de alte probe, un loc important îl ocupă stenogramele înregistrărilor telefonice. Una dintre aceste stenograme cuprinde – spun sursele – transcrierea unei convorbiri telefonice purtate cu 24 de ore înainte de descinderea DNA la primărie între primarul Emilian Frâncu și directorul ziarului “Vocea Vâlcii” Romeo Popescu. Primarul îi spune ziaristului că se simte singur și obosit, iar ziaristul îi mărturisește primarului că trebuie să fie atent, fiindcă se aud multe și ar fi păcat să își piardă libertatea din lăcomie. Vom vedea amănuntele când dosarul va ajunge în instanță. O interceptare ilegală de convorbiri telefonice petrecută în 1996 este, după aproape 17 ani, soluționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Verdictul favorabil pronunțat de CEDO în favoarea reclamanților Constantin Bucur și Mircea Toma conține, însă, pe lângă condamnarea României pentru încălcarea drepturilor la liberă exprimare și la un proces echitabil, și o condamnare a țării noastre pentru refuzul de a colabora cu Curtea Europeană în acest proces. Este o încălcare foarte rară și complet nespecifică unui stat de drept european. În cadrul procesului statul român a refuzat să transmită instanței europene toate documentele necesare soluționării cauzei, pe motiv că unele dintre ele sunt clasificate ca secret de stat și, de aceea, nici Curtea nu poate avea acces la ele. În hotărârea pronunțată de CEDO la data de 8 ianuarie 2013 se spune, însă, că statul român – atunci când a ratificat Convenția Drepturilor omului – și-a asumat și obligația de a declasifica eventuale documente secrete, atunci când este cazul. APADOR-CH i-a susținut pe reclamanți în fața CEDO În 1996, Constantin Bucur, pe atunci angajat al Serviciului Român de Informații (SRI), a dezvăluit într-o conferință de presă că SRI intercepta ilegal convorbiri telefonice ale unor politicieni, jurnaliști și rude ale acestor, în contextul unui fierbinte an electoral. Bucur încercase înainte să sesizeze aceste abuzuri superiorilor săi precum și Parlamentului, dar fără succes. După conferința de presă a avut loc o anchetă parlamentară, iar Bucur a fost judecat de Tribunalul militar, condamnat și concediat pentru divulgarea unor secrete de serviciu care aduceau atingere siguranței naționale. Printre cei ale căror convorbiri telefonice fuseseră interceptate fără mandat de către SRI a fost și ziaristul Mircea Toma (pe atunci la Academia Cațavencu) și fiica lui minoră la acea dată. După mai mulți ani de procese în România, cei trei (Bucur, Toma și fiica sa) s-au adresat CEDO în 2002. Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauza Bucur și Toma c. României, astfel: a reținut încălcarea de către statul român a articolului 38 (obligația de a coopera cu Curtea), a articolului 6 (dreptul la un proces echitabil), a articolului 10 (dreptul la liberă exprimare), a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) și a articolului 13 (dreptul la un recurs efectiv) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Conventie). APADOR-CH a sustinut demersurile reclamanților, atât logistic cât și prin avocatii Monica Macovei (până la data la care a devenit ministru al justiției) și Dan Mihai care au asigurat reprezentarea celor trei reclamanți în fața Curtii. Statul român trebuie să le plătească daune morale în valoare de 20.000 de euro lui Constantin Bucur și 7.800 de euro lui Mircea Toma și fiicei sale Sorana. Vinovații, protejați de secretul de stat Dincolo de verdictul favorabil reclamanților, rămâne, însă, neclară o situație care se poate perpetua și azi, cu același deznodământ: SRI a încălcat atunci legea și drepturile unor cetățeni care nu erau cercetați sau suspectați de ceva, interceptând niște convorbiri telefonice. Mai apoi statul român a acoperit aceste ilegalități clasificând toate operațiunile sub umbrela unui misterios secret de stat. Ba mai mult, a refuzat să coopereze cu instanța europeană, sub același motiv, ceea ce lasă în continuare nerezolvat cazul Bucur și Toma contra României. Statul român le va plăti despăgubiri reclamanților, dar vinovații rămân în continuare protejați de secretul de stat și, dacă se mai află încă în postura propice, pot să continue și azi să facă același lucru. Până la urmă niște interceptări ilegale ne costă – de la buget – câteva zeci de mii de euro. Numai în caz că se află. Schema interceptărilor şi cele 300 de CD-uri Deşi, în cazul unor urmăriri penale, se fac sute de interceptări telefonice, deseori, criminalii rămân neidentificaţi. Mai mult ca atât, surse din cadrul poliţiei ne-au explicat schema ilegală prin care mai mulţi colaboratori ai Comisariatului General de Poliţie (CGP) solicitau judecătorului de instrucţie permisiunea de interceptare a convorbirilor telefonice ale unor persoane bănuite de comiterea unor crime grave, însă, printre numerele de telefon ale bănuiţilor care urmau a fi interceptaţi, colaboratorii strecurau şi numerele de telefon ale soţiilor, colegilor şi ale unor oameni de afaceri, pe care îi ascultau în scop de şantaj. Pe 23 ianuarie curent, mascaţii de la «Fulger» şi angajaţi ai Direcţiei Investigaţii şi Securitate Internă (DISI) a MAI au descins în 20 de birouri ale colaboratorilor CGP. În cadrul controlului privind regimul secret, angajaţii DISI au ridicat aproximativ 300 de CD-uri cu interceptări telefonice. Acestea se aflau în safeul din biroul inspectorului principal de la Poliţia Criminală, Sergiu Tolbei. Am încercat să luăm legătura cu Tolbei, pentru a preciza mai multe detalii, legate de numărul impresionant de CD-uri descoperite, la telefon, însă ne-a răspuns un angajat al CGP care s-a dat drept coleg de-al său: «Dl Tolbei nu este». Suspendări după descinderi Surse din cadrul poliţiei au declarat pentru ZdG că CD-urile cu interceptări au fost efectuate ilegal, printr-o schemă cunoscută în rândul colaboratorilor CGP. «Colaboratorul poliţiei adună materialele acumulate despre o crimă gravă şi efectuează acţiuni operative, printre care şi interceptarea convorbirilor telefonice ale unor persoane bănuite de crime grave. În lista telefoanelor ce urma să ajungă la judecătorul de instrucţie, sunt introduse, pe lângă numerele de telefon ale bănuiţilor, numerele de telefon ale soţiilor unor poliţişti, colegi sau oameni de afaceri, care urmau a fi interceptate în anumite contexte. De exemplu, colaboratorul Dumitru Chirmici «a pus» la interceptat soţia unui coleg de serviciu, la rugămintea acestuia. Ulterior, Chirmici a demisionat din cadrul CGP», ne-au spus surse poliţieneşti. Lumea Justiției susține că telefoanele jurnaliștilor ziarului GorjNews au fost ascultate ilegal de procurori cu scopul de a-i opri anchetele unuia dintre ei. Jurnalistul de investigații Narcis Daju, proprietarul ziarului GORJNEWS demonstrează, într-un material transmis redacției, că ”din dorința unor autorități de a-l obstrucționa în anchetele sale de presă și de a le elimina complet, imputându-i-se fapte inventate conform cărora ar fi mâna dreaptă a unui interlop cu care, în realitate, nu are vreo legătura, i-au fost înregistrate ilegal, timp de trei luni, convorbirile telefonice și comunicațiile prin internet, fără însă a fi identificate aspecte care să genereze urmărirea sa penală și trimiterea în judecată”, scrie lumeajustitiei.ro. Jurnaliștii mai spun că cel care a pus telefonul lui Daju sub interceptare a fost procurorul Emil Mota de la Parchetul Tribunalului Gorj, care își depusese candidatura pentru a fi Procuror General în timpul procedurii de selcție realizate de ministrul Mona Pivniceru la finele anului 2012. Procurorul Mota a interceptat un telefon al redacției folosit de toți jurnaliștii de la publicația respectivă, ceea ce face ca ilegalitatea să se extindă, în sensul în care jurnaliștii respectivi nu făceau obicetul vreunei anchete penale. Deși Codul de procedură penală stipulează că persona interceptată, despre care nu s-au descoperit presupuse fapte penale , trebuie înștiințată la finalul perioadei de interceptare și e chemată la parchet unde toate aceste convorbiri trebuie distruse, procurorul Mota Emil Gheorghe nu l-a înștiințat pe jurnalistul Daju ca a avut telelfonul pus sub interceptare pentru ca un făptuitor vorbea cu el la telefon. În materialul transmis pe adresa site-ului lumeajustitiei.ro, redacția ziarului GORJ NEWS arată că ”incalificabilele abuzuri ale autorităților au mers până la a se autoriza până și interceptarea telefonului televiziunii GORJ TV, pe care Narcis Daju îl folosea doar o oră pe săptămână, pentru a primi sms-uri de la telespectatori în timpul emisiunii de televiziune pe care o realiza. În autorizația de interceptare emisă, președintele Tribunalului Gorj, Encescu Florin, susține că telefonul respectiv este folosit exclusiv de Narcis Daju. În realitate, telefonul era folosit de toată redacția televiziunii, astfel încât au fost interceptați toți ziariștii. Mai mult, autoritățile au putut, astfel, stabili datele personale ale tuturor telespectatorilor care trimiteau sms-uri. Pe de altă parte, printr-o șentință penală definitivă și irevocabilă, șeful Secției Penale a Judecătoriei Tg Jiu, Boian Liviu, a cerut, recent, începerea urmăririi penale împotriva aceluiași ziarist, pe motiv că a refuzat să-și dezvăluie sursele care au fundamentat o anchetă de presa despre Universitatea “Constantin Brâncuși” din Tg Jiu. Jurnaliștii gorjeni subliniază că ”textul publicat conține doar aspecte de interes public și nu face referire la informații clasificate. Totuși, nici judecătorul, nici procurorul de caz și nici polițistul implicat în urmărirea penală nu au putut preciza ce infracțiune încearcă să dovedească”, scrie luju.ro |
AutorTelefon anti interceptare cu IMEI variabil. Arhiva
May 2015
Categorii
All
|